joi, 11 aprilie 2013

“Să nu ne mai facem rău cu mâna noastră” EXCLUSIV RL. Interviu cu Gabriel Biriş: Criza din Cipru trebuie să fie o lecţie pentru România 11 Aprilie 2013


Gabriel Biriş, avocat, asociat fondator al  Casei de avocatură Biris - Goran şi vicepreşedinte Forţa Civică, crede că România nu va fi ocolită de repercusiunile crizelor din bazinul mediteranean. România trebuie să tragă învăţăminte de pe urma evenimentelor care au cuprins economia unor ţări precum Cipru. Ce sfaturi le dă guvernanţilor, dar şi cum vede el redresarea României pe plan financiar aflaţi din cadrul unui interviu acordat de Biriş în emisiunea Dezbaterile RL.
Gabriel Biris, vorbim despre criza economico - financiară de câţiva ani şi in aceasta perioada avem o noua situatie. Cipru este in situatia falimentului unui întreg sistem bancar, o tara  din Uniunea Europeana care face parte din zona Euro şi ne întrebăm: cum s-a ajuns aici?
G.B.:  Cred că este un cumul de factori; s-a vorbit foarte mult de faptul că Cipru este o binecunoscută jurisdicţie off-shore, că acolo „se parchează” bani de către oligarhi ruşi sau de pe alte meleaguri, că din acest motiv - faptul că acolo nu se prea plăteau impozite şi taxe -  s-a ajuns în situaţia aceasta. Nimic mai eronat: eu am mai spus acest lucru, am atras atenţia, Cipru nu este off-shore; Cipru este o ţară-membră a Uniunii Europene, Cipru are impozite şi taxe mai mult sau mai puţin aliniate legislaţiei europene, când vorbim de taxe şi accize sunt 100% aliniaţi, când vorbim de impozit pe profit,  într-adevăr, au un impozit pe profit foarte competitiv, de doar 10%. Iarăşi, o cifră interesantă, ei au veniturile bugetare ca procent din PIB mai mari decât România. Raportat la PIB, România are 31 – 32 % (depinde de an) venituri fiscale ca pondere în PIB, la bugetul de stat, în Cipru vorbim de 36 – 38 %. 
Cipru nu este un off-shore, nu e un paradis fiscal
 Asta,  însemnând o mai bună colectare?
G. B.: Asta înseamnă că nu este paradis fiscal în primul rând, înseamnă că au administraţie fiscală eficientă pentru că reuşesc să strângă semnificativ mai mult decât România pe fondul unei evaziuni mult mai reduse la impozitele principale la bugetul de stat şi anume taxa pe valoare adăugată şi accize şi reuşesc să strângă de asemenea semnificativ comparabil cu România dintr-un impozit pe profit mai mic. Impozitul pe venit în Cipru este mai mare decât în România, ajunge chiar si la 35%. Una peste alta, această comparaţie,  31 versus 36 % din PIB ne arată că Ciprul nu este deloc un paradis fiscal.
 Şi atunci, care este explicaţia pentru care deponenţi din ţări ca Rusia, inclusiv România si nu numai, şi-au depus banii în băncile din Cipru şi nu în băncile din ţara proprie?
G. B.: Tu ştii că eu susţin de foarte mult timp introducerea şi în legislaţia românească a unor prevederi care să faciliteze amplasarea de holding-uri în România. Din 2004 susţin acest lucru, interesant e că prima dată am prezentat această propunere împreună cu Matei Păun şi cu o echipă la vremea respectivă din Junior Chamber International, atunci când am propus şi cota unică între 14 şi 18 % şi a ieşit 16...Cipru are o legislaţie foarte, foarte avantajoasă pentru holding-uri: nu impozitează câştigurile de capital, nu are impozit pe dividendele platite către nerezidenţi, ceea ce face din Cipru o locaţie foarte convenabilă. În plus, Ciprul are o reţea de convenţii privind evitarea dublei impuneri destul de bine dezvoltată, semnificativ mai mică decât România însă şi are o convenţie foarte buna cu Rusia. Asta a făcut ca mulţi ruşi să folosească Ciprul pentru structurarea investiţiilor în fostul spaţiu sovietic. Acest lucru, practic a scos nu investiţiile ruseşti, ci faptul că ei au înţeles că dezvoltând o astfel de legislaţie aduc prosperitate, asta a scos Ciprul din sărăcie şi a pus-o pe lista Centrelor Financiare Internaţionale (International Financial Center). Problemele lor nu au plecat de la fiscalitate, dimpotrivă, fiscalitatea i-a ajutat să prospere, i-au ajutat să se dezvolte şi i-a pus pe harta ţărilor care contează în peisajul financiar internaţional.
 Deci, tu spui că fiscalitatea i-a atras pe investitori să-şi depună banii în băncile lor?
G. B.: Da, iar faptul că au existat şi există în continuare astfel de facilităţi a generat creştere pe piaţa serviciilor profesionale, când vorbesc de servicii profesionale mă refer la avocaţi, contabili, notari, IT-şti pentru servisarea băncilor şi instituţiilor financiare dar şi a firmelor de servicii profesionale de genul acesta, dar şi un sistem financiar foarte dezvoltat. Ei au intrat “în belea” să spunem aşa, din cauza Greciei.
  Plasamentele făcute acolo...
G. B.: Da. Ei au un PIB să zicem în jur de 20 de miliarde, active bancare semnificativ mai mari decât PIB-ul, vorbim de un sistem bancar care are active în jur de 100 de miliarde.. Toate aceste fonduri au ajutat de-a lungul vremii zona Euro şi Ciprul în special să crească. Pentru că , dacă politicienii ciprioţi nu ar fi avut înţelepciunea pe la începutul anilor `70 să vină cu un regim fiscal prietenos pentru investitori, ar fi fost o piatră în mijlocul Mediteranei.

Pentru investitori sau pentru deponenţi?
G. B.: Nu e vorba numai de deponenţi, e vorba de investitori care folosesc Ciprul ca platformă de investiţie în alte regiuni. Deci, acolo este o placă turnantă; nu sunt investitori care să fi făcut fabrici acolo, dar au făcut investiţii foarte mari. Dacă ne uităm la infrastructura Ciprului vom observa că e una foarte decentă, dacă ne uităm la investiţiile în turism, în cladiri de birouri, etc. 

Ciprioţii plătesc pentru plasamentele făcute in obligaţiuni greceşti
 Da, dar ele merg şi în alte ţări.
G. B.: De-asta zic, este placă turnantă. Ei folosesc fondurile care sunt parcate acolo, există un flux: intrări şi ieşiri, iar fondurile respective i-au ajutat să se dezvolte. Ce-au făcut: băncile cipriote au cumpărat prea multe eurobond-uri greceşti. Aveau investiţii în titluri de stat greceşti o dată şi jumătate cât PIB-ul, vreo 30 de miliarde. În momentul în care planul de salvare al Greciei a presupus un hair-cut, adică o pierdere de 50 % pentru deţinătorii de bond-uri greceşti, pierderea aceea a afectat şi Ciprul. În momentul în care ai o pierdere în sistemul bancar în jur de 15 miliarde numai din această operaţiune (din acest hair-cut) si un PIB de doar 20 de miliarde, normal că încep problemele. Acel incident a generat neîncredere în Cipru, au mai fost şi retrageri de fonduri, investitorii nu s-au mai simtit confortabil să-şi ţină banii acolo şi s-a creat un carusel. Cred că modul în care a fost manageriata de ciprioţi şi de oficialii Uniunii Europene această criză a lasat mult de dorit.     Acolo e un cumul,  de criză financiară şi criză politică, pentru că ei au cerut ajutor poate prea târziu. Germania a susţinut împrumuturile in Grecia şi planurile de salvare în alte ţări cu probleme. Acum politicienii germani, sub presiunea alegătorilor au devenit mult mai ponderaţi, mai ales că se apropie alegerile şi acolo. Atunci au zis Stop! şi au venit cu această formulă foarte nefericită,  iniţial,  de a “taxa” depozitele din Cipru.

„Cipru este practic în afara zonei euro” 
 Asta a fost prima solutie: “Vă dăm bani dacă vă taxaţi deponenţii!”. 
 G. B.  Eu am senzaţia că modul în care a fost comunicată această măsură a fost extrem de greşit, nu e vorba de o taxare. Aici, când vorbim de a impozita ceva, de a taxa ceva, înseamnă că faci nişte venituri la bugetul de stat. Acolo nu era vorba de venituri la bugetul de stat, acolo era vorba de un hair-cut, era vorba pur şi simplu de a reduce nişte sume care de fapt nu mai existau că fuseseră pierdute prin investiţii proaste în bond-uri greceşti. Nu s-a trecut şi nici nu cred că ar fi fost normal să treacă primul plan şi atunci s-au trezit în situaţia în care pur şi simplu n-a mai avut oxigen în plămâni sistemul bancar cipriot. Acum, măsurile sunt mult, mult, mult mai dure. Vedem că a doua bancă a fost închisă, vedem că depozitele de peste 100 000 de Euro în Bank of Cyprus au primit un hair-cut masiv, nu ştiu, s-a vorbit de 40, acum aud că se ajunge la 60 %...
 Se cam schimbă deciziile de la o zi la alta...
G. B.: Se schimbă, pentru că nici ei nu ştiu exact pe ce contează. Practic, în momentul de faţă, Ciprul este tehnic în afara zonei Euro. În momentul în care ai restricţii la transferuri, nu mai eşti funcţional, deci practic în momentul de faţă ei au control valutar. Ori, ţinem minte că România ca fază premergătoare a aderării la Euro, a liberalizat piaţa valutară? Şi funcţionează foarte bine la noi acum. Ce înseamnă asta? Înseamnă că nu există restricţii la cumpărat şi vândut de valute. În momentul de faţă există restricţii severe la transferurile de capital, de euro, de dolari, de orice, din Cipru către alte zone.
 Pentru investitori sau pentru deponenţi?
G. B.: Nu e vorba numai de deponenţi, e vorba de investitori care folosesc Ciprul ca platformă de investiţie în alte regiuni. Deci, acolo este o placă turnantă; nu sunt investitori care să fi făcut fabrici acolo, dar au făcut investiţii foarte mari. Dacă ne uităm la infrastructura Ciprului vom observa că e una foarte decentă, dacă ne uităm la investiţiile în turism, în cladiri de birouri, etc. 

Ciprioţii plătesc pentru plasamentele făcute in obligaţiuni greceşti
 Da, dar ele merg şi în alte ţări.
G. B.: De-asta zic, este placă turnantă. Ei folosesc fondurile care sunt parcate acolo, există un flux: intrări şi ieşiri, iar fondurile respective i-au ajutat să se dezvolte. Ce-au făcut: băncile cipriote au cumpărat prea multe eurobond-uri greceşti. Aveau investiţii în titluri de stat greceşti o dată şi jumătate cât PIB-ul, vreo 30 de miliarde. În momentul în care planul de salvare al Greciei a presupus un hair-cut, adică o pierdere de 50 % pentru deţinătorii de bond-uri greceşti, pierderea aceea a afectat şi Ciprul. În momentul în care ai o pierdere în sistemul bancar în jur de 15 miliarde numai din această operaţiune (din acest hair-cut) si un PIB de doar 20 de miliarde, normal că încep problemele. Acel incident a generat neîncredere în Cipru, au mai fost şi retrageri de fonduri, investitorii nu s-au mai simtit confortabil să-şi ţină banii acolo şi s-a creat un carusel. Cred că modul în care a fost manageriata de ciprioţi şi de oficialii Uniunii Europene această criză a lasat mult de dorit.     Acolo e un cumul,  de criză financiară şi criză politică, pentru că ei au cerut ajutor poate prea târziu. Germania a susţinut împrumuturile in Grecia şi planurile de salvare în alte ţări cu probleme. Acum politicienii germani, sub presiunea alegătorilor au devenit mult mai ponderaţi, mai ales că se apropie alegerile şi acolo. Atunci au zis Stop! şi au venit cu această formulă foarte nefericită,  iniţial,  de a “taxa” depozitele din Cipru.

„Cipru este practic în afara zonei euro” 
 Asta a fost prima solutie: “Vă dăm bani dacă vă taxaţi deponenţii!”. 
 G. B.  Eu am senzaţia că modul în care a fost comunicată această măsură a fost extrem de greşit, nu e vorba de o taxare. Aici, când vorbim de a impozita ceva, de a taxa ceva, înseamnă că faci nişte venituri la bugetul de stat. Acolo nu era vorba de venituri la bugetul de stat, acolo era vorba de un hair-cut, era vorba pur şi simplu de a reduce nişte sume care de fapt nu mai existau că fuseseră pierdute prin investiţii proaste în bond-uri greceşti. Nu s-a trecut şi nici nu cred că ar fi fost normal să treacă primul plan şi atunci s-au trezit în situaţia în care pur şi simplu n-a mai avut oxigen în plămâni sistemul bancar cipriot. Acum, măsurile sunt mult, mult, mult mai dure. Vedem că a doua bancă a fost închisă, vedem că depozitele de peste 100 000 de Euro în Bank of Cyprus au primit un hair-cut masiv, nu ştiu, s-a vorbit de 40, acum aud că se ajunge la 60 %...
 Se cam schimbă deciziile de la o zi la alta...
G. B.: Se schimbă, pentru că nici ei nu ştiu exact pe ce contează. Practic, în momentul de faţă, Ciprul este tehnic în afara zonei Euro. În momentul în care ai restricţii la transferuri, nu mai eşti funcţional, deci practic în momentul de faţă ei au control valutar. Ori, ţinem minte că România ca fază premergătoare a aderării la Euro, a liberalizat piaţa valutară? Şi funcţionează foarte bine la noi acum. Ce înseamnă asta? Înseamnă că nu există restricţii la cumpărat şi vândut de valute. În momentul de faţă există restricţii severe la transferurile de capital, de euro, de dolari, de orice, din Cipru către alte zone.
 E o situaţie, practic,  de blocaj?
G. B.: Cipru este practic în afara zonei euro.
 Tu spuneai înainte că impozitarea depozitelor era o mare greşeală, dar presupunând că
 ea s-ar fi făcut şi Parlamentul ar fi ratificat această propunere pe care organismele
 internaţionale de finanţare au propus-o Ciprului, s-ar fi salvat lucrurile?
G. B.: Eu cred că nu. Să presupunem că în weekend-ul de acum  cateva săptămâni Parlamentul cipriot ar fi votat această enormitate şi s-ar fi făcut reducerea sumelor respective.  In momentul în care s-ar fi deschis băncile cipriote oricum ar fi fost retrageri masive şi ar fi intrat în colaps în secunda imediat următoare. Asta, pentru că acum, în zilele noastre, nu mai trebuie să te duci la bancă să stai la coadă, stai în faţa unui calculator oriunde în lume şi scoţi bani.  De unde să-i scoţi dacă ei nu-i au?
 Situaţia de acolo a fost realmente până acum una de blocaj pentru cetăţenii obişnuiţi ciprioţi.

  

joi, 21 martie 2013

Extrase din interviul cu Monica Macovei la " Dezbaterile RL"


CANDIDEZ PENTRU A CASTIGA”

.Interviu cu europarlamentarul Monica Macovei, candidat la președinția PDL
( extrase)
Monica Macovei, prezentă în emisiunea Dezbaterile României Libere, s-a referit la obiectivele candidaturii la președinția PDL, la situația din justiție și la relația României cu Bruxelles-ul.

Obiectivele candidaturii la presedentia PDL

Europarlamentarul afirmă că își propune să candideze la președinția PDL cu scopul de a reforma acest partid: Partidul are nevoie de reforme după pierderile pe care le-a avut la ultimele alegeri. Macovei apreciază că este hotărâtă să-și asume reformarea partidului.
Referitor la greșelile partidului cât timp a fost la putere, Monica Macovei consideră că PDL nu a avut o politică eficientă  de selecție a  resurselor umane în partid și că în foarte multe cazuri au fost numiți în funcții, atât în administrația centrală cât și in cea locală, oameni care nu aveau cele mai potrivite competențe pentru poziția ocupată. Consideră că aceasta este problema esențială a PDL, dar și a altor partide.
„Promovarea în funcții publice în partid trebuie să se facă doar pe baze de merit […] Trebuie să creăm un partid modern, pentru viitor,” spune europarlamentarul. “Am tot explicat celor pe care i-am întâlnit [n.r. în luna de campanie electorală] că e în interesul unui partid să numească în funcţii publice oameni potriviţi, competenţi şi oneşti.
Fiind partid de opoziție ea consideră că partidul nu face opoziție la actuala putere, care până acum a luat o serie de măsuri care nu sunt în interes național. PDL nu se pronunță în mod ferm cu privire la aceste măsuri. În felul acesta electoratul care a votat PDL nu se mai simte reprezentat politic, iar pe de altă parte absența unor atitudini de opoziție clară afectează cursul firesc al democrației.
Întrebată,  în ideea în care va pierde alegerile in PDL,  dacă are in vedere negocieri pentru turul al doilea,  Monica Macovei a declarat: “Candidez pentru a câștiga”

Justiția și Spațiul Schengen

Referitor la mersul justiției în România,  Monica Macovei consideră că s-au făcut pași importanți în sensul independenței magistraților și că blocajele create de actuala putere (cu trimitere la raportul MCV) pornesc de la faptul că avem oameni politici care au dosare penale. Ea consideră că aceste persoane fac totul pentru a împiedica mersul firesc al justiției. În acest context,  Macovei se referă la faptul că în perioada guvernării USL avem două rapoarte MCV negative, în ultimul raport stipulându-se clar că din actualul guvern fac parte miniștri cercetați penal și care nu au fost remaniați de primul ministru Victor Ponta în urma prezentării raportului.
 „De fapt USL nu vrea MCV-ul pentru că nu vrea să facă nimic din ce scrie acolo. Ei vor să ţină miniştri penali. Ce face Ponta acum cu plagiatul... el nu va fi respectat niciodată pe plan internaţional căt încă mai stă în funcţie.”
Această situație a condus și la faptul că aderarea noastră la spațiul Schengen a fost amânată pentru o perioadă nedeterminată. Cu privire la condițiile tehnice pentru aderarea la Schengen ea declară că ele sunt importante dar nu și suficiente întrucât funcționarii care lucrează în vămi trebuie să dea dovadă și de integritate morală. Deci funcționarea corectă a justiției este legată de aderarea la spațiul Schengen.
Ea sugerează de asemenea ingerințe ale politicului în justiție, făcând referire la situația creată în CSM prin revocarea celor doi judectărori, Cristi Danileţ şi Alina Ghica dar și posibile influențe la unele complete de judecători județene, care au votat revocarea celor doi judecători fără să indice motive concrete. Macovei susține însă, că nu toți magistrații din România sunt corupți, că mulți dintre ei sunt competenți și își doresc să lucreze independent de influențele politcului.
„Avem politicieni de tranziție [n.r. tranziţia de la comunism la democraţie] care au acumulat averi enorme din privatizări, din contracte cu statul şi aceştia nu vor să fie cercetaţi şi condamnaţi.” Referitor la oamenii din justiţie care încearcă să fie independenţi şi şi-au făcut datoria Macovei spune că „Toţi aceşti oameni trebuie protejaţi. Ei au avut curajul şi puterea şi profesionalismul să facă acest lucru. Iar cei neprofesionişti sau cei corupţi trebuie să plece din sistem.”
În calitate de fost ministru al justiției precizează că a fost permanent preocupată de elaborarea unor acte normative care să asigure independeța justiție,  pivotul pe care se sprijină democrația oriunde în lumea civilizată și fără de care batem pasul pe loc.
Un alt abuz al actualei puteri pe care îl semnalează Monica Macovei se referă la propunerile făcute de ministrul justiției Mona Pivniceru pentru conducerea DNA și pentru funcția de Procuror General al României, care nu au avut avizul favorabil al CSM și au fost respinse de Președintele României.
„Dacă justiţia nu funcţionează, nimic nu funcţionează. Unde justiţie nu e, nimic nu e. Referitorr la cele doua judecatoare de la Tribunalul Bucuresti, cercetate pentru luare de mita, Monica Macovei este de parere că şpaga se da pentru  o anumita decizie in instante [n.r. diferită de spiritul legii].”

Romania si UE

Analizând relația României cu UE, pornind de la situațiile de vara trecută când instituțiile statului de drept au fost supuse unor presiuni mari, Macovei preciează că nu s-a  pus  problema suspendării președintelui ca persoană, ci , respectarea statului de drept. Împrejurările de vara trecută au dus la o atitudine circumspectă a Comisiei Uniunii Europene cu privire la comportamentul politic al României ca stat membru al UE, importanți lideri europeni semnalând derapajele de la democrație ale țării noastre. Acest lucru ne-a costat foarte mult și vor fi necesare eforturi suplimentare pentru a ne repara imaginea și a recâștiga încrederea insituțiilor europene în România.

Interviul complet cu Monica Macovei pe: http://www.romanialibera.ro/multimedia-video/exclusiv-rl-monica-macovei-despre-alegerile-prezidentiale-pdl-reforme-si-politica-damboviteana-fata-de-bruxelles-296669.html

Floare Comsea

Interviu cu Monica Macovei la "Dezbaterile Romaniei Libere"

http://www.romanialibera.ro/multimedia-video/exclusiv-rl-monica-macovei-despre-alegerile-prezidentiale-pdl-reforme-si-politica-damboviteana-fata-de-bruxelles-296669.html

Interviu cu ministrul economiei Varujan Vosganian la " Dezbaterile Romaniel Libere"

http://www.romanialibera.ro/multimedia-video/exclusiv-rl-vosganian-despre-relansarea-economiei-daca-ar-fi-dupa-mine-as-privatiza-tot-296042.html

Interviu cu Andrei Cornea la Dezbaterile Romaniei Libere

http://www.romanialibera.ro/multimedia-video/dezbatere-putem-fara-schengen-295321.html

joi, 17 ianuarie 2013

Ordonanţa de urgenţă 92/2012, 

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 864 din 19.12.2012

Intrat în vigoare la: 19.12.2012, 

semnata de fostul Ministrul al Educatiei Nationale, Ecaterina Andronescu, incalca prevederile Legii Educatiei Nationale nr 1/2011, obligand cadrele didactice din invatamantul primar si prescolar, sa urmeze studii universitare pentru pastrarea functiiei didactice.

Mai jos, textul din Ordonanta si textul din lege:

LEGEA:

    ART. 248
    (1) Pentru ocuparea functiilor didactice este necesara efectuarea unui stagiu practic cu durata de un an scolar, realizat intr-o unitate de invatamant, in functia didactica corespunzatoare studiilor, sub indrumarea unui profesor mentor si trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii minime de studii:
    a) absolvirea cu diploma a studiilor universitare de licenta in profilul postului;
    b) absolvirea masterului didactic cu durata de 2 ani.
    (2) In vederea efectuarii stagiilor de practica pentru ocuparea unei functii didactice la nivelul inspectoratelor scolare judetene/al municipiului Bucuresti se constituie corpul profesorilor mentori in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
    (3) Cadrele didactice care ocupa functii de educatori/educatoare, institutori/institutoare, invatatori/invatatoare, maistru-instructor, antrenor si care au dobandit formal, nonformal sau informal competente profesionale pana la intrarea in vigoare a prezentei legi indeplinesc conditia pentru ocuparea functiei didactice de profesor pentru invatamantul prescolar, profesor pentru invatamantul primar, respectiv, profesor antrenor, in baza unei metodologii de recunoastere si echivalare elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
    (4) Absolventilor liceelor pedagogice, ai scolilor postliceale pedagogice, ai colegiilor universitare de institutori sau ai altor scoli echivalente, incadrati in invatamantul prescolar si primar, care, pana la intrarea in vigoare a prezentei legi, au absolvit ciclul de licenta, li se considera indeplinita conditia pentru ocuparea functiilor didactice de profesor pentru invatamantul prescolar, respectiv profesor pentru pentru invatamantul primar.

ORDONANTA:

Art. IV. -

Absolvenţilor liceelor pedagogice, filiera vocaţională, profilul pedagogic, specializarea învăţătoreducatoare, ai şcolilor postliceale pedagogice, ai colegiilor universitare de institutori sau ai altor şcoli echivalente, încadraţi în învăţământul preşcolar şi primar, li se recunoaşte îndeplinită condiţia pentru ocuparea funcţiilor didactice de profesor pentru învăţământul preşcolar, respectiv profesor pentru învăţământul primar, de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, pe baza diplomei de licenţă.

               

 

Art. VI. -

Educatorii şi învăţătorii încadraţi în sistemul naţional de învăţământ au dreptul să îşi continue activitatea în funcţiile didactice din învăţământul preşcolar, respectiv învăţământul primar pe care le ocupă, cu condiţia absolvirii studiilor universitare de licenţă, în profilul postului, în cel mult 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Floare Comsea

http://www.romanialibera.ro/multimedia-video/video-dezbaterile-rl-daniela-necefor-despre-dinamica-pietei-muncii-in-vremuri-de-criza-289572.html